Atelierul anului II al Facultății de Arhitectură și Urbanism din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN) a devenit, pentru o seară, un loc al întâlnirii dintre generații. Expoziția „Clasa a II-a/Anul II” a adus împreună proiectele studenților arhitecți și universul imaginar creat de elevii clasei a II-a B de la Colegiul Național „Emil Racoviță”.
Dacă studenții au explorat tema gospodăriei contemporane în satul Moigrad, în cadrul atelierului de proiectare al anului II, copiii au imaginat, prin desen și machetă, un orășel fantastic inspirat de povestea „Grădina fermecată a zmeilor Grifonel și Semințica”, populat de personaje jucăușe - Plimbăcioși, Molicioși, Jucăucioși sau Învățăcioși.
Expoziția a depășit însă formatul unei simple prezentări de proiecte: atelierul anului II a găzduit vizitatori de toate vârstele, veniți să descopere împreună lucrările expuse. Copiii au explorat curioși machetele studenților, au fotografiat orașul imaginar construit de ei
și au participat la discuții despre cum arată locurile în care trăim și cum le putem imagina diferit.
Elevii au fost însoțiți de învățătoarea Iolanda Molnar, alături de Anamaria Moldovan, arhitect voluntar, și studenta Cornelia Hrișman, arhitect voluntar, implicate în desfășurarea programului De-a Arhitectura Mini.
La eveniment au fost prezenți prof. dr. arh. Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism, precum și invitați din partea programului De-a Arhitectura – arh. Eliza Jurcă, arh. Simona Or-Munteanu și arh. Iulia Obaj (Pătru). De asemenea, a participat și Anca Borzu - învățătoarea clasei pregătitoare B a Colegiului Național „Emil Racoviță”, interesată să continue astfel de inițiative dedicate educației pentru mediul construit.
„Dacă la clasa a II-a vorbim despre intuiție, curiozitate și bucuria de a construi lumi posibile, în anul II aceste intuiții devin analiză, rigoare și responsabilitate față de loc. Expoziția de astăzi arată continuitatea acestui parcurs: de la imaginația liberă a copilăriei la asumarea conștientă a proiectării”, a afirmat Anamaria Moldovan, arhitect voluntar în programul De-a Arhitectura Mini.
Prin întâlnirea dintre proiectele studenților și imaginația copiilor, expoziția propune o reflecție asupra modului în care educația pentru arhitectură poate începe încă din primii ani de școală și poate continua firesc în formarea viitorilor arhitecți.
Evenimentul face parte din seria inițiativelor prin care Facultatea de Arhitectură și Urbanism din cadrul UTCN își deschide atelierul către comunitate, încurajând dialogul dintre educația universitară, școală și societate.
Reprezentanții Facultății de Arhitectură și Urbanism mulțumesc Colecțiilor FAU pentru oferirea cadrului și a standului expozițional, ateliercetrei pentru sprijinul acordat în realizarea materialelor grafice și în organizarea evenimentului, precum și Colegiului Național „Emil Racoviță” și programului De-a Arhitectura pentru parteneriatul educațional care a făcut posibil acest dialog între școală, universitate și comunitate.
Programul „De-a arhitectura” reprezintă una dintre cele mai relevante inițiative de educație pentru arhitectură și mediu construit din România, aducând noțiuni fundamentale despre spațiu, comunitate și locuire în învățământul primar și gimnazial. Prin metode interactive și exerciții creative, copiii sunt încurajați să observe, să înțeleagă și să imagineze spațiul în care trăiesc. În acest context, colaborarea dintre elevii clasei a II-a și studenții arhitecți devine un exemplu concret al continuității educației pentru arhitectură – de la joc și descoperire la analiză critică și proiectare responsabilă.
Atelierul Anului II al Facultății de Arhitectură și Urbanism marchează un moment esențial în formarea studenților, fiind etapa în care analiza contextului, înțelegerea tipologiilor și rigoarea compozițională devin instrumente fundamentale de proiectare. Exercițiul dedicat satului Moigrad, realizat în relație cu patrimoniul arheologic de la Porolissum, pune accent pe inserția contemporană într-un țesut rural valoros și pe asumarea responsabilității față de loc și comunitate. În dialog cu imaginația elevilor, atelierul își afirmă rolul formativ: acela de a transforma intuiția spațială în cultură arhitecturală.