Sari la conținut
Vernisajul expoziției „Turnul de semnalizare. Refugiu pe traseul Limesului Dacic” organizat de Atelierul anului 2 al Facultății de Arhitectură și Urbanism

Vernisajul expoziției „Turnul de semnalizare. Refugiu pe traseul Limesului Dacic” organizat de Atelierul anului 2 al Facultății de Arhitectură și Urbanism

Anunț2 min.27/05/2026

Atelierul anului 2 al Facultății de Arhitectură și Urbanism din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, a organizat sâmbătă, 23 mai, cu ocazia evenimentului „Noaptea Muzeelor”, vernisajul expoziției „Turnul de semnalizare. Refugiu pe traseul Limesului Dacic”. Această inițiativă reprezintă a treia iterație a unui proiect colaborativ, realizat de colectivul atelierului anului 2 în parteneriat cu instituția gazdă.

Găzduit de Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și desfășurat într-o seară dedicată comunității, artei și creativității, evenimentul a reunit un public divers, de la studenți la arheologi, arhitecți, cercetători și localnici.

Expoziția a valorificat proiectele studenților realizate în primul semestru al anului universitar 2024-2025, pe parcursul unui modul intensiv de 6 săptămâni. Aceștia au explorat relația dintre arhitectură, peisaj și patrimoniu, pornind de la rețeaua de fortificații a Limesului Dacic, parte a graniței de nord a Imperiului Roman. Limesul Dacic, recent înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO, este privit de tinerii arhitecți nu doar ca sit arheologic, ci și ca resursă vitală pentru peisajul contemporan. Proiectele expuse reinterpretează turnurile de semnalizare sub forma unor refugii contemporane, menite să răspundă nevoilor actuale ale exploratorilor, turiștilor și pasionaților de patrimoniu. Strategiile de intervenție propuse evită riscul reconstituirii, oferind în schimb modalități firești și subtile de relaționare cu ruina, în spiritul strategiei de dezvoltare turistică sustenabilă recomandate de forurile internaționale.

Expoziția propune o reflecție asupra modului în care siturile arheologice pot fi valorificate. Dacă arheologul Radu Zăgrean a oferit, prin demersurile sale, o perspectivă asupra reconstituirii fizice a unui turn roman prin intervenția de la Ciceu Corabia, proiectele studenților vin să completeze acest spectru al cunoașterii printr-un exercițiu didactic valoros.

În loc să mizeze pe reconstituirea integrală, studenții au explorat alternative, propunând structuri care pun accent pe sugestie și pe o relaționare discretă cu ruina.